Cum sunt vânaţi utilizatorii de DC++ şi cei de torrente

Utilizatorii programelor de tip DC++, oDC şi de torrente se află în vizorul AIMR şi nu contează dacă aceştia au descărcat sau partajat o singură melodie sau mii, toţi sunt pasibili de închisoare. Află cum îi alege AIMR pe utilizatorii pe care să-i monitorizeze.

Asociaţia Industriei Muzicale din România (AIMR) monitorizează şi verifică de mai mulţi ani activitatea utilizatorilor de DC++ şi torrente din ţara noastră.

În ultima vreme, însă, activitatea AIMR s-a intensificat şi luna trecută inspectorii au reuşit să strângă probe împotriva a 40 de internauţi utilizatori de DC++ din ţară.

Cum sunt aleşi utilizatorii de DC++ de AIMR

Inspectorii AIMR monitorizează toate huburile de DC++ din ţara noastră şi decid care sunt utilizatorii care trebuiesc daţi pe mâna justiţiei după mai multe criterii.

În primul rând, aceştia se uită la volumul de date pe care internauţii îl au în share, pe care îl pun la dispoziţia celorlaţi. „Noi îi vizăm nu pe cei care descarcă melodii, ci pe cei care le pun la dispoziţia celorlaţi, devenind astfel promotori de materiale ilegale”, a declarat pentru capital.ro Florin Ciuică, director executiv AIMR.

Un al doilea criteriu este viteza cu care se descarcă de la utilizatorul respectiv. „Dacă se aşteaptă 10 minute pentru descărcarea unei melodii, atunci utilizatorul respectiv nu este o prioritate pentru noi”, a mai spus Ciuică.

Inspectorii se mai uită şi la perioada cât stă online utilizatorul respectiv. „Dacă îl găsim online şi azi şi mâine şi poimâine atunci cu siguranţă acesta va intra în vizorul nostru”, spune Ciuică.

Există posibilitatea să intri în vizorul AIMR chiar dacă dai share la o singură melodie? „Da, dacă melodia este foarte recent lansată sau mai rău dacă nu a fost lansată”, conchide Ciuică.

Reprezentanţii AIMR se concentrează în special pe utilizatorii care folosesc programele DC++, oDC. „Mulţi ne acuză că intrăm în calculatoarele lor, însă aceştia trebuie să înţeleagă ca un hub de DC++ este ca un site, iar accesul este liber” afirmă Ciuică.

Ce se întâmplă cu cei care folosesc torrente? „Şi site-urile de torrente sunt vizate de noi. Avem nişte cazuri în lucru, însă pentru acestea există alte proceduri”, a mai spus Ciuică.

Ce riscă cei prinşi?

„Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amenda punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin Internet sau prin alte reţele de calculatoare, fără consimţământul titularilor de drepturi” (Art. 139, Legea Nr. 8/ 1996) a operelor, inclusiv opere muzicale.

Utilizatorii care sunt prinşi de autorităţi riscă închisoare, însă de cele mai multe ori nu se ajunge până acolo. „Da, există riscul că aceştia să ajungă la închisoare, însă în majoritatea cazurilor se rezolvă amiabil, cei vinovaţi plătind despăgubiri”, potrivit lui Ciuică. De obicei utilizatorii sunt scoşi de sub urmărire penală şi cercetaţi în libertate.

Cum sunt urmăriţi piraţii?

Utilizatorii nu se pot ascunde de autorităţi. Aceştia sunt localizaţi după adresa IP, (Internet Protocol), care este unică. Reprezentanţii legii pot localiza după această adresa furnizorul de Internet, care păstrează toate datele de trafic, şi în consecinţă utilizatorul. Există mai multe programe care permit ascunderea IP-ului, însă furnizorul reţine IP-ul originar, fiind obligat prin lege. Nici măcar utilizarea unui site găzduit în străinătate nu ajută, spun cei de la AIMR, pentru ca Asociaţia colaborează cu Federaţia Internaţională a Industriei Fonografice, din care fac parte 1.400 de case de discuri, din 66 de ţări.

913 huburi active în luna iulie

Nominalizată cu un număr de 913 huburi active în iulie 2010, România conduce detaşat în topul 10 al ţărilor monitorizate de IFPI (International Federation of the Phonographic Industry), fiind urmată la mare distanţă pe locul 2 de Italia cu 526 de huburi. În topul negativ mai figurează Franţa, Rusia, Ungaria, Suedia, Finlanda, Polonia, pe locul 10 situându-se SUA cu 143 de huburi monitorizate.

75.000 de utilizatori DC++ şi 17.000 de TB de informaţii

Inspectorii AIMR urmăresc permanent informaţia partajată prin huburile DC++ de utilizatorii români, fapt care face posibilă şi generarea unor date statistice. Astfel, media înregistrata pe huburile DC++ în România a fost de 75.000 de utilizatori zilnic pe parcursul lunii iunie, cu vârfuri de peste 100.000 de utilizatori activi în orele serii şi la sfârşit de săptămănă.

Cantitatea totală de informaţie partajată pe huburile româneşti la orele 17:00, într-o zi de luni, de exemplu, depăşeşte 17.000 TB, putând fi echivalată cu peste 4 miliarde de piese muzicale în format MP3 sau 24 de milioane de exemplare de filme în format xvid. Un utilizator acceseaza 3 hub-uri concomitent, in medie, intr-o sesiune de conectare.

Conexiunile peer-to-peer reprezintă principala formă de facilitare a pirateriei online de muzică, în special în variantele DC++ şi torrent. Monitorizările online realizate de AIMR au caracter permanent, dosarele cu probe contra altor useri care încalcă legea urmând a fi trimise către poliţie în luna iulie.

Producătorii de muzică reprezentaţi de Asociaţia Industriei Muzicale din România sunt titulari de drepturi asupra propriilor înregistrari sonore, acţionând pentru protejarea drepturilor pe care le au şi în acest mod, prin identificarea şi urmărirea în justiţie a persoanelor fizice sau juridice care încalcă prevederile legii dreptului de autor şi a drepturilor conexe. AIMR protejează atât repertoriul muzical românesc, cât şi repertoriul internaţional al membrilor săi.

Sursa: capital.ro

No comments yet.

Leave a Comment