Cum fac unii bani pe criză: Anunţurile de pe Internet privind munca la domiciliu, o mare ţeapă!

Vi se pare cunoscut anunţul de tipul “Câştigaţi 1.200-2.000 de dolari lunar muncind la domiciliu! Angajăm colaboratori din toată ţara! Domenii: confecţionări plicuri, felicitări, pungi cadouri; completaţi formulare/fişe publicitare; înşiraţi mărgele; coaseţi scutece sau plăpumioare pentru copii, ursuleţi, iepuraşi; asamblaţi plăci electronice. Trimiteţi plic timbrat autoadresat la (adresa dvs.)”?

Sau de tipul: “Câştigaţi 2.000-5.000 lei lunar, muncă la domiciliu, procesare corespondenţă. Angajăm colaboratori din toată ţara! Informaţii gratuite! Trimiteţi plic autoadresat la (adresa dvs.)”? Dacă da şi v-aţi întrebat despre ce este vorba, vă spunem noi. Un reporter Antena3.ro a încercat să “muncească la domiciliu” şi, în loc de câştig, a cheltuit 100 de lei. Asta fără să luăm în calcul cheltuielile cu taxele poştale. Încercarea de angajare numărul 1: înşirat mărgele

Iată paşii urmaţi de reporterul nostru: – a trimis plic autoadresat, în urma căruia a primit informaţii preliminare; mai exact, că trebuie să dea o probă de lucru – a solicitat să dea proba de lucru şi a primit un colet în valoare de 50 de lei, cu plata ramburs. Conţinutul coletului: mărgele (în valoare de 6 lei) şi modelul de înşirat pentru proba de lucru – a confecţionat brăţara cerută, primind ulterior un răspuns standard, xeroxat, cu o serie de nereguli vizavi de estetica brăţării. Rezultat: 50 de lei cheltuiţi, plus cheltuieli poştale, în schimbul unor mărgele de 6 lei. Sau, altfel spus, şi-a cumpărat cu 50 de lei o brăţară de 6 lei.

Încercarea numărul 2: procesat corespondenţă Probabil că, într-adevăr, nu am îndemânarea necesară să înşir mărgele, îşi spune un om de bună-credinţă, aşa că încearcă ceva mai uşor, care nu necesită îndemânare sau alte calităţi speciale. Aşa că reporterul nostru a încercat şi o altă variantă, care, din descrierea angajatorului, presupunea o muncă extrem de simplă: să pună în plicuri materiale publicitare. Reporterul a depus 50 de lei într-un cont menţionat de “angajator”, primind în schimb un “material informativ gratuit”. Iată în ce consta munca, plătită, chipurile, în baza unui contract cu plata la comision: doritorul de muncă la domiciliu trebuie să dea anunţuri similare celor de la începutul articolului nostru, în ziare… altele decât cele în care vede anunţuri de acest fel sau în perioade în care nu vede publicate anunţuri de acest fel (altfel nefiind remunerat) şi să trimită “angajatorului” plicurile eventualilor doritori de muncă la domiciliu.

Rezultat: 50 de lei cheltuiţi, în schimbul unei informaţii privind o “activitate” care nu i-ar fi adus niciun profit. Asta pentru că numărul de condiţii care trebuie respectate pentru primirea comisionului probabil că i-ar aduce foarte puţini bani, ca să nu spunem niciun ban, care nu ar acoperi nici măcar costul anunţurilor din ziar, al închirierii unei căsuţe poştale sau al expedierii pachetelor conţinând plicurile primite în urma noii serii de anunţuri cu avantajoasele oferte de muncă. Asta am experimentat noi cu astfel de firme care par să fi studiat foarte bine legislaţia şi să fi găsit o breşă de stors bani. Un fel de… taxă pe buna-credinţă.

No comments yet.

Leave a Comment